Adunând la un loc imagini, reacții și fotografii–document, Contemporary Literature Press recuperează, de fapt, istoria intelectualului român care nu s–a lăsat pervertit de falsele repere—morale, profesionale, artistice— ale comunismului.
              Dimitrie Ghiață s–a născut în anul 1888, cu șapte luni după James Joyce. Prozatorul englez (irlandez?), însă, a avut libertatea—plătită scump, e drept, cu prețul sărăciei, dacă putem folosi paradoxul—de a răsturna ideea de roman, de a face tabula rasa, de a regândi noțiunea de proză universală. Nimic nu mai este la fel în literatură după Joyce, nici măcar ideea de literatură.
            Pentru Dimitrie și Aurelia Ghiață, lumea era deja răsturnată de brutalitatea constrângerilor comuniste. Arta lor profundă, sănătoasă, frumoasă prin simplitatea, puritatea și totala independență de schingiuirile istoriei est–europene, mi–a dat toată viața putere. Putere să cred că nici comunismul, nici postcomunismul secolului XXI, nu mă pot doborî.
             Este atâta bucurie în monumentala liniște din tablourile lui Ghiață, și atâta grație celestă în tapiseriile pe care vi le oferim acum, ale celei cu care a împărțit un sfert de veac de sfârtecare umană. Privind formele pe care le–au zămislit ei, am traversat și eu Sahara comunistă cu capul sus. Recuperându–i acum, după căderea Cortinei de Fier, le înțeleg și mai bine esența: ei au fost, și rămân, mesagerii bucuriei spirituale. Ei îmi dau puterea să uit nedreptățile comunismului, dar și să trec, astăzi, prin tot ceea ce–i urmează. Trăim un timp la care ei nu au ajuns. Au trimis, însă, în posteritate, sufletul lor frumos și neaplecat.
             Arhiva GHIAȚĂ este o lecție de viață: chiar dacă pentru cei doi artiști timpul s–a oprit, bucuria creațiilor lor merge mai departe.

Lidia Vianu

Please click on the link below and choose "Save file" to download the book in .pdf format